Realitati alternative

"I learned to believe half of what he says and most of what he does"
Asa mi-am inceput ziua, astea au fost primele cuvinte din afara pe care creierul meu le-a procesat in aceasta dimineata..caci ganduri aveam deja o mie, in cele doua secunde de cand deschisesem ochii.
Pasul cel mare a fost facut, am putut sa iau decizia care se presupune ca ar trebui sa ma salveze de mine insami, de el si de tot ce-mi facea rau. Insa doare. 
Ni s-a intamplat tuturor, sunt sigura, macar o data.Sa simti ca sufletul tau are nevoie de un singur om pentru a putea merge mai departe si totusi sa stii ca omul acela nu e pentru tine. Cel putin nu la momentul acela.Sau ca nu vrea sau nu stie cum sa fie.Noi fetele, am fi capabile chiar sa infiintam un curs in care sa-i invatam ce sa spuna, ce sa nu, ce subintelesuri au cuvintele noastre, ce inseamna o privire trista sau un zambet, cand vrem sa renuntam si cand nu, cand vrem sa ne impacam cu focuri de artificii sau cand vrem sa fim lasate in pace sa ne calmam... Poate asa nu vom mai avea un film in cap si inima si un cu totul altul in realitate...
Doare cand te gandesti "voiam sa lupti pentru mine, voiam sa-mi spui ca intr-adevar eu sunt cea fara care nu ai putea fi, voiam sa ma iei de mana si sa nu-mi dai drumul pana cand nu citeai in ochii mei ca nu-ti voi putea eu da drumul. Te voiam pe tine, cel de care m-am indragostit, inapoi." Si nu poti sa spui, nu poti. Pentru ca si daca spui, nu se va schimba nimic.Stii asta.Insa undeva tot exista indoiala"daca i-as spune, s-ar schimba ceva?" Dar si daca va schimba asta ceva, nu e ceva ce trebuie sa fie anuntat la megafon"voiam sa lupti pentru mine".Se simte, se stie, se vede in priviri.Si am vazut si in a lui ca undeva acolo inca mai sunt,da am vazut.. dar nu asta e important.
Important este ca am putut, da, sa fac pasul asta. Poate ca vor fi muulte momente cand voi calatori in basmul meu sa-mi traiesc iubirea, poate vor fi clipe in care voi face orice sa simt putin din iubirea adevarata ce o port in sufletul meu, poate va trebui sa fiu trasa de maneca sa revin cu picioarele pe Pamant, insa ... am putut sa-ti dau drumul. 
Nu-mi pare rau de nimic din tot ce-am facut sau am spus, caci le-am trecut pe toate prin filtrul sufletului meu, numai cele rele au ramas inauntru, sub cheie. Mi-as fi dorit doar sa am ocazia sa traiesc un basm de iubire la maxim, sa pot sa dau tot ce aveam de dat la nesfarsit, nu doar pentru o perioada limitata de timp..