3 minute pentru o zi

Cateodata, avem nevoie doar de o persoana care sa ne spuna ca totul o sa fie bine si sa ne faca sa zambim in miez de noapte alba ♥ si asa totul prinde contur si toate au sens.


Acel om care, indiferent de ce se intampla cu el, intotdeauna isi face timp sa-si faca griji pentru tine sa se intrebe daca esti ok si sa se asigure de asta.Cel care doar printr-un cuvant isi poate da seama de tot ce se intampla cu tine, cu sufletul tau, cu mintea ta si in ciuda negatiilor tale, sta cu tine in telefon pana simte ca zambesti cu inima si ca a reusit sa-ti ia din dureri si griji macar putin.Acel om care, in doar 10 minute, schimba ceva in tine, te face sa vezi lumea cu alti ochi cel putin 3 zile dupa..da,cam asa e el..





E omul-paianjen, cu plasa mereu pregatita sa te prinda si sa te tina acolo aproape de el pana cand esti gata sa iesi in lume si sa-ti infrunti destinul cu fruntea sus si ochii veseli.E singurul om al carui chip nu mi-l pot sterge din minte, caci ii stiu toate ridurile -de expresie sau experienta-, toate zambetele si chicotelile, toate privirile vesele, reci, pierdute; ochii mintii nu vor sa lase imaginea lui sa piara, din nu stiu ce motiv, inca pot sa inchid ochii si sa-l vad exact asa cum arata ultima data cand m-a tinut de mana, cand degetele noastre s-au impreunat si doar asta,ceva atat de pueril, a reusit sa schimbe ceva in mine pentru totdeauna.Caci e vorba de el,al meu si orice, orice ar fi, intotdeauna sufletele noastre isi vor duce dorul si vor plange unul dupa celalalt; poate de aceea inca simt ca mi-as da si viata sa-l stiu ca e bine, ca nu are aceleasi ganduri si dureri ca mine, sper sa nu aiba nimic rau in viata lui.






Insa, asa cum imi spunea oglinda dis-de-dimineata, parte din sufletul meu se va rupe si va pleca la el,va ramane acolo, langa el,sa-l vegheze, atunci cand eu nu voi mai putea sa o fac.Abia atunci cand sufletul lui isi va gasi alta casa,cand degetele lui isi vor fi gasit alta mana sa stranga si bratele lui alt trup sa imbratiseze...abia atunci mi se va rupe sufletul.Pentru ca el e geamanul meu,ma face sa fiu cea mai buna versiune a mea.Si fara asta, ce se va intampla cu mine? Asta e motivul pentru care el e omul meu.Pentru ca undeva stiu si simt ca niciodata nu va trebui sa infrunt tot de una singura,oricat de plina ar fi viata lui, intotdeauna oi avea loc in ea.Si el in a mea.Pentru ca desi vietile ni s-au separat, sufletele s-au impreunat intr-o spirala catre cer si asa stim ca intr-un fel sau altul,pentru ca suntem meniti sa fim impreuna, vom fi mereu.Forever and ever.






Sa incheiem pe acelasi ton plin de bine, pot doar sa sper ca si tu,si tu, si tu si toata lumea are un asemenea brat pe care sa-si poata pune capul sa planga sau care sa o ridice cand e jos.Si, de ce nu, care sa o tina de mana in momentele cele mai importante.Chiar si de la distanta.